Ce să fac dacă sufăr de ficat gras alcoolic și alte boli metabolice?
Ficatul gras alcoolic, sau steatoza hepatică alcoolică, este provocată de consumul excesiv de alcool. Această afecțiune hepatică este destul de frecventă, dar poate fi prevenită.
În cadrul webinarului organizat alături de Pacientul 2.0, cu tema: Steatoza hepatică, medicii invitați, domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga, Medic specialist Gastroenterologie în cadrul Spitalul Județean din Timișoara și doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu, Medic primar medicină internă în cadrul Spitalului de Urgență din Sibiu au analizat cazuri concrete de ficat gras alcoolic transmise de pacienții din toată țară.
Descopră mai jos cazurile de ficat gras alcoolic discutate, dar și sfaturile transmise de medicii specialiști care #ȘtiuTotulDespreFicat!
Cazul 1: Bărbat, 50 de ani, analizele sunt bune, dar ecografia indică un ficat gras.
Conform doamnei doctor Daciana Dascălu, foarte mulți pacienți care au aspect de steatoză hepatică la ecografie au transaminazele normale. „Nu cred că este nevoie să repetați ecografia dacă v-a menționat prezența steatozei hepatice în biletul de rezultat” – a completat doamna doctor.
”Este foarte posibil să avem și analize de laborator normale pentru ficat și aspect de steatoză hepatică. Uneori și în bolile avansate de ficat nu mai există sufiente insule sănătoase de ficat pentru a avea acea citoliză.”
În ceea ce privește recomandările de tratament pentru acest domn, doamna doctor a recomandat consumul de silimarină standardizată, hepato-protectoare recoamndate de medic si farmacist, „nu suplimente alimentare care pot să conțină alte pesticide, toxine sau alte lucruri care nu sunt sănătoase pentru organism”, multă mișcare și reducerea consumului de alcool.
„Steatoza poate să avanseze în timp, dar poate fi și oprit acest proces și controlate procesele de inflamație.”
Domnul doctor Tudor Moga a recomandat pacienților ca, în primă fază, să încerce o „scădere ponderala de 10% din greutatea corporală.”
De asemnea, domnul doctor a mai punctat și dificultatea de tratare a pacienților care sunt slabi. „Pacienții care nu au o grăsime aparentă, însă au o grăsime viscerală. Acești pacienți sunt puțin mai greu de tratat. Dar cu toate aceastea, recomandarea este una fermă, să scada 10% din greutatea corporală pe care o au.”
Cazul 2: 37 de ani, beri 1-2 beri pe zi. Care este riscul să dezvolte o boală hepatică acută?
Acest caz este unul foarte frecvent și de aceea răspunsul poate să fie unul foarte dificil, mai ales având în vedere detaliile foarte succinte transmise de pacient.
Referitor la acest caz, domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga, Medic specialist Gastroenterologie a transmis: „Sunt mai mulți factori de risc precum comorbiditățile, poate obezitatea, poate pacientul are și o altă problemă hepatică pe lângă consumul de alcool. Dacă, de exemplu, are și o heptita cronică sau are un ficat gras non-alcoolic, evident că riscurile vor crește exponențial. De aceea, aceste recoamndari ar trebui croite individualizat pentru fiecare tip de pacient.”
„Trebuie să ținem cont de bagajul genetic al pacientului, dacă este femeie sau este bărbat, suprafața corporală. Evident că un pacient care va fi mai solid probabil că va metaboliza altfel alcoolul în comparație cu un pacient care este mai slabuț, mai minion.”
Cazul 3: 65 de ani, obezitate și hipertensiune. Consumă ocazional tărie.
Conform domnului doctor Tudor Moga, acest caz este un caz mai particular în care având doi factori de risc pentru boala de ficat poate fi vorba atât de ficat gras alcoolic, cât și non-alcoolic.
„Am putea să definim inclusiv un sindrom metabolic a cărei valențe nocive cresc exponențial. Dacă adaugam și alcool, într-adevar situația poate să fie puțin mai nefavorabilă și aș recomanda mandatoriu acestui pacient să meargă într-un serviciu medical pentru evaluare.”
Cazul 4: În urma analizei FibroScan rezultatul este F1, F2 grad intermediar de fibrozare, GGT mai mare. Este vorba de ciroză.
Domnul doctor a avut vești îmbucurătoare în acest caz: „Fibroza 1, 2 înseamnă o fibroză inițială. Fibroza 1, chiar la început pe fibroză moderat F2 și un gama GT crescut. Nu cred că se vorbește de ciroză hepatică la valori de Fibroza 1, Fibroza 2.”
Pe parcursul cazurilor discutate, domnul doctor a adus în discuție hepatocitoliza. Pentru ca informațiile transmise să fie și mai ușor de parcurs a și adus o explicație a acestui termen.
Urmărește aici prezentările cuprinzătoare realizate de doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu, Medic primar medicină internă în cadrul Spitalului de Urgență din Sibiu și domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga, Medic specialist Gastroenterologie în cadrul Spitalul Județean din Timișoara și află mai multe despre ce este steatoza hepatică non-alcoolică și alcoolică, cum se recunoaște și care ar fi primii pași pe care un pacient trebuie să-i facă pentru a primi un diagnostic și un tratament corect.
Dacă vrei să afli mai multe despre cazurile de steatoză hepatică non-alcoolică abordate în timpul webinarului, poți urmări discuțiile și recomandările aici.
