Ce să fac dacă sufăr de ficat gras non-alcoolic și alte boli metabolice?

Alături de Pacientul 2.0 am realizat un webinar cu tema: Steatoza hepatică. Medicii invitați, doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu, Medic primar medicină internă în cadrul Spitalului de Urgență din Sibiu și domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga, Medic specialist Gastroenterologie în cadrul Spitalului Județean din Timișoara, au analizat cazuri concrete de ficat gras non-alcoolic transmise de pacienții din toată țară.

Descopră mai jos cazurile de ficat gras non-alcoolic discutate, dar și sfaturile transmise de medicii specialiști care #ȘtiuTotulDespreFicat!

Cazul 1: Barbat, 57 de ani, obezitate, hipertensiune arterială sub tratament, valori crescute de colesterol (peste 200) și aspect de ficat gras remarcat la examinarea ecografică.

Analizând acest caz, doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu, le-a transmis urmăritorilor că „suntem ceea ce mâncăm. Și dacă vorbim despre tratamentul ficatului gras, probabil non-alcoolic, domnul având obezitate și afectare metabolică (diabet și patologie cardiacă) este important ceea ce manâncă și este important să facă cât mai multă mișcare.”

De asemnea, a mai spus că pacienții care se găsesc într-o situație similară „ar trebui să nu mănânce gras deloc sau cât mai puțin.” A recomandat chiar evitarea consumului de uleiuri, mai ales al celui de palmier atât de prezent în toate produsele de tip fast-food, chipsuri și în multe produse ambalate.

În ceea ce privește adjuvantele medicamentoase, doamna doctor a recomandat consumul de silimarină standardizată. „Silimarină medicamente care sunt aprobate de Ministerul Sănătății și nu de Ministerul Agriculturii”, deci nu suplimente alimentare.

Domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga a adus și vești bune pentru iubitorii de cafea. „Într-un studiu, relativ recent, se recomanda consumul de cafea naturală. 3 până la 5 cafele pe zi, naturale, dar doar în situația în care pacientul nu are alți factori de risc cardiovasculari care să contrabalanseze efectul antifibrotic.”

Cazul 2: Femeie, 64 de ani, dibet zaharat de tip 2, sub tratament medicamentos, analize de laborator cu probe hepatice crescute, la o examinare de rutină indică TGO 65, TGP 87.

Pentru majoritatea pacienților rezultatele analizelor pot fi un motiv în plus de stres. Mai ales când au deja un diagnostic confirmat. Și, cu atât mai mult, când vorbim despre o boală hepatică și alte comorbidități, precum diabetul zaharat.

Doamna Dr. Daciana Dascălu a avertizat urmăritorii webinarului că „este important să știm, mai ales când avem diabet zaharat, și care este starea ficatului nostru”. Dar, există diferite limite maxime ale normalului în funcție de laboratul unde efectuăm analizele și trebuie să ne îngrijorăm atunci când valoarea este dublă sau triplă față de limită.

Pe lângă controlul factorilor de risc cardiovascular și a comorbidităților, scăderea în greutate și controlul glicemiei, doamna doctor a recomandat, și în acest caz, cure repetate cu silimarină standardizată.

„Este nevoie de timp pentru păstrarea acelor insule de hepatocite încă sănătoase și pentru reducerea cât mai mult a injuriei hepatice pe zonele deja lezate și inflamate. Silimarina standardizată ajută la regenerarea celulei hepatice, diminuează inflamația, are efect antioxidant asupra ficatului și ajută, deci, această făbricuță a organismului.”

În combaterea afecțiunilor hepatice o dietă corespunzătoare este vitală. Doamna Dr. Daciana Dascălu îndeamnă la o dietă cât mai verde, cât mai colorată, cu cât mai puțin zahăr și făinoase.

„E foarte important să avem între 3 și 5, recomandate sunt 5 porții de fructe sau legume pe zi. O porție însemnând un măr, o banană sau o portocală. Ceva verde sau o salată. Să mâncăm colorat, verde și sănătos! Să fie zile în care nu mâncăm carne, dacă se poate, și în rest, pe cat psoibil, carne slabă.”

Cazul 3: Femeie, face anual ecografie și de la steatoză hepatică gradul 2 într-un an a ajuns la gradul 1 și în urmatorul an, a ajuns la steatoză gradul 3. Stilul de viață nu s-a schimbat, greutatea este normală, muncește dar se și relaxează.

Acest caz a adus în discuție un instrument modern foarte important în determinarea gradului de lezare hepatică. Mai exact, domnul Dr. Tudor Moga a vorbit despre CAP (parametrul de atenuare controlată), funcția FibroScan-ului care oferă valori fixe „pe care le putem încadra ca fiind steatoză ușoară, moderată sau severă”.

„Dacă nu avem acces la această funcție a FibroScan-ului, este destul de subiectivă interpretarea steatozei.” – a mai adăugat domnul doctor.

Cazul 4: Femeie, simte că are ficatul umflat și dacă face mâncare mai gustoasă i se face greață.

Doamna Dr. Daciana Dascălu a început discuția despre acest caz spulberând un mit despre ficat: „Ficatul nu prea doare!”

„Deseori jena în hipocondrul drept, adică în partea dreaptă-superior a abdomenului, adică acolo în aria de proiecție a ficatului, este produsă de colecist, deci de vezica biliară.”

Și în acest caz au fost recomandate mesele cât mai verzi și mai colorate, doamna doctor aducând mai multe precizări. „Să mâncăm mese mici și în cantități mici, dar poate mai frecvente. Să nu mâncăm o masă foarte mare sau 2 mese foarte abundente cu multe grăsimi să solicităm și pancreasul și ficatul și vezica biliară într-o unitate foarte scurtă de timp sau foarte tarziu seara cu mai puțin de 2 ore înainte de culcare.”

Cazul 5: Bărbat, steatoză hepatică, diabet de tip 2 și probleme cu retenția de apă. A ținut diverse cure și tratamente, a slăbit și după s-a îngrășat mai mult. Mănâncă multă pâine și biscuiți, lucrează într-un mediu în care nu are acces la mâncare gătită. 

Unul dintre factorii producerii steatozei hepatice este scăderea în greutate într-o perioadă scurtă de timp, a avertizat doamna doctor.

„Dieta înseamnă stil de viață. Nu vedeți dieta ca pe o corvoadă. E o mare greșeală să vedem recomandările medicului ca pe „ah, trebuie să o fac și pe asta”  și „mi-a interzis asta” și „mi-a interzis asta”. Trebuie să le vedem ca pe ceva pe termen lung, ca pe ceva la care să fim puțin complianți, că-i pentru sănătatea noastră.”

Cazul 6: Bărbat, ficat gras non-alcoolic, nu vrea să țină regim alimentar. Se scarpină des și are tot felul de bube pe picioare.

Mâncărimile la nivelul pielii, mai ales dacă sunt asociate cu o colorație spre galben a pielii și a tegumentelor pot indica o afectare foarte serioasă a ficatului. Aceste semne pe piele pot indica o hepatită cronică sau chiar o ciroză hepatică – a punctat doamna doctor.

Cazul 7: 51 de ani, ciroză hepatică idiopatică, fibroză F4, leucocitoză, splenectomie după limfom non-Hodgkin, varice esofagiene, hipertensiune. Analize periodice aproximativ normale. Este indicat să fac vaccin anti-hepatită A, B?

„Vaccinul anti-hepatitic B, dacă sunt făcute analize și pacientul nu are anticorpi protectori, deci nu este infectat cu virusul B, are antigen HBs negativ și nu are anticorpi protectori, este recomandat. Hepatita A, hepatita aceasta cu transmitere pe cale orală, este cel mai bine prevenită prin respectarea măsurilor de igienă și spălatul pe mâini cât mai des, înainte și după folosirea toaletei, la intrarea în casă și înainte de a mânca orice și înainte de a atinge fața.” – a transmis doamna doctor.

În cadrul webinarului, doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu a ajutat și la interpretarea analizelor trimise de una dintre urmăritoare.

Urmărește aici prezentările cuprinzătoare realizate de doamna Asist. Univ. Dr. Daciana Dascălu, Medic primar medicină internă în cadrul Spitalului de Urgență din Sibiu și domnul Asist. Univ. Dr. Tudor Moga, Medic specialist Gastroenterologie în cadrul Spitalul Județean din Timișoara și află mai multe despre ce este steatoza hepatică non-alcoolică și alcoolică, cum se recunoaște și care ar fi primii pași pe care un pacient trebuie să-i facă pentru a primi un diagnostic și un tratament corect.

Dacă vrei să afli mai multe despre cazurile de steatoză hepatică alcoolică abordate în timpul webinarului, poți urmări discuțiile și recomandările aici.